Quid deceat, quid non (lat. Ce se cuvine și ce nu) [Horațiu, Arta Poetică (versul 308) – „Vreau să arăt – spune Horațiu – ceea ce face să se nască poetul, ceea ce îl plămădește, din ce izvor trebuie să se inspire, ceea ce se cuvine și ce nu”. Acest „quid deceat, quid non” a devenit o expresie care ține loc de „ceea ce se poate și ce nu”, sau „ceea ce merge și ce nu”, sau „dacă e bine sau cuviincios a se spune” etc. LIT.